S-au scurs si ultimele minute din ziua mea. Ziua mea din an: 1 ianuarie! Ziua in care ma simt cel mai bine, ma simt rasfatata, iubita, linistita, in siguranta. Scriu aceste randuri in semn de multumire, pentru ca toti cei care conteaza cu adevarat si-au luat ragazul de a-mi ura ceva de ziua mea. Pentru ca anul asta, spre deosebire de alti ani, am simtit cu adevarat ca am avut alaturi de mine exact oamenii care trebuie si pentru ca am invatat sa ma simt bine si cu asteptari reduse. Pentru ca mi-ati dovedit ca ma apreciati, ca vedeti dincolo de aparente, pentru ca mi-ati dat incredere in mine, pentru ca m-ati invatat despre viata si despre ale ei surprize, pentru ca v-ati rupt cateva secunde din timpul vostru si mi-ati scris cateva cuvinte, va multumesc! Datorita voua, poate uneori si din cauza voastra, am ajuns azi aici.

Pentru ca vreau sa stiti cu totii ca cei mai buni parinti din lume se afla-n proprietatea mea si ca doar ei reusesc sa-mi aduca intotdeauna linistea si siguranta de care am atata nevoie. Pentru ca imi fac toate poftele si imi indeplinesc toate dorintele si toate capriciile, pentru ca m-au ghidat si datorita lor am invatat tot ceea ce stiu azi, pentru ca de multe ori uita sa se mai enerveze si prefera sa spuna ca n-au auzit si pentru ca sunt cel mai de pret cadou pe care mi l-a dat existenta. Pentru ca…le multumesc.

Pentru ca anul acesta am vrut sa-l petrec mai pe langa casa, mai altfel, mai in liniste si alaturi de cei care stiu ca sunt mereu acolo pentru mine, neconditionat, la orice ora din zi si din noapte. Pentru ca…la 23 de ani pot sa spun ca “am o varsta” si ma simt recunoscatoare ca am ajuns pana aici in felul acesta si pentru ca cred ca evenimentele cu adevarat importante-n viata, ar trebui sa le pretuiesc putin diferit fata de o ‘alta’ petrecere (si atat).

Multumesc ca ai parcurs aceste randuri, ca te-ai emotionat alaturi de mine si ca probabil a avut o oarecare influenta acest post asupra ta. Daca nu, ei bine, si in acest caz iti multumesc, pentru ca invataturile vin din toate partile, iar in anul ce tocmai a trecut am invatat atat de multe lucruri si am trecut prin atat de multe stari si am primit fel de fel de cuvinte din partea atator feluri de oameni, incat nimic nu ma mai poate surprinde. Cred ca e singura data cand afirmatia “m-am maturizat” e cu adevarat solida. Si stii care-i invatatura cea mai de pret? Faptul ca am invatat sa fac diferenta intre lucrurile de care am cu adevarat nevoie si cele de care doar cred ca imi sunt indispensabile. Ce sa mai spun de cele pe care mi le doream cu atat de multa indarjire, iar la final constientizam ca n-am avut nevoie de fapt niciodata de ele. Ei..ce sa mai, am invatat de toate. Tu, 2013,  fii diferit, fii pozitiv!