2012/2013

Asta-i ultima zi din an. Dintr-un an in care s-au intamplat atat de multe lucruri care m-au schimbat radical, care m-au rascolit si m-au ridicat pe cele mai inalte culmi. Un an in care lacrimile mi-au fost la egalitate cu zambetele. A fost un 2012 plin, un 2012 in care am constatat ca mi-au aparut primele riduri, ca faptul ca ma vopsesc e si din cauza firelor albe, nu doar pentru ‘o schimbare’. 2012 m-a invatat despre oameni, mi-a atras atentia la unele greseli, mi-a demonstrat ca lucrurile nu se intampla intotdeauna cum vrei, m-a speriat in legatura cu timpul, demonstrandu-mi ce pret poate avea o clipa de neatentie. Am invatat ca iubirea doare (ca altfel n-ar mai fi iubire), am invatat ca prietenii sunt si ei oameni, cu defecte, cu calitati, cu bune, cu rele, am invatat ca intotdeauna toate se intampla cu un anumit motiv, ca lucrurile bune vin intotdeauna la momentul potrivit (chiar si atunci cand crezi ca totu-i gri). Am invatat sa iert, sa nu mai cer explicatii, sa nu vad lumea altfel decat este si sa merg mai departe indiferent de cate obstacole voi intalni pe traseu. Nu vreau sa fiu placuta de toata lumea, nici sa arunc complimente la intamplare, astept sa se stearga din multe priviri sentimentele cu o tenta de negativitate si ii vreau alaturi de mine doar pe cei care simt la fel, chiar daca n-or fi ei o armata.

Dupa acest an, Loana vede altfel lumea, are alte ambitii, crede mai putin, asteapta dovezi, traieste mai intens, profita de fiecare clipa, se ghideaza dupa alte principii, cere alte lucruri de la viata, e mai tacuta, mai rezervata, mai pretentioasa, mai responsabila. O fi de bine, o fi de rau, dar nu mai are asteptari, visele s-au limitat considerabil, picioarele-s mai bine infipte in sol (desi asta inclin sa cred ca poate-i mai mult rau decat bine), gandeste mai mult, profita de fiecare clipa de liniste, cauta echilibrul si invata. Zi de zi invata, despre oameni, despre ea, despre viata, despre energie, despre timp si cate si mai cate. Desi visele-s mai putina, isi mai permite cateodata luxul asta si se trezeste visand cu ochii deschisi si cu un zambet tamp pe buze. Stie ca toate-n lume au un pret si ca nimic nu e intamplator si fara vreun gand(cat o fi el e mic) ascuns.

Au fost multe-n an si cine stie cate-or mai fi pana-n seara dintre ani, dar 2013…ce sa-ti cer?

2013, fii un an de care sa-mi amintesc mereu zambind, pune-mi inca un an la varsta si fa-ma sa ma simt ca de majorat. Pastreaza-mi zambetul pe buze, invata-ma sa cred din nou, demonstreaza-mi ca ma-nsel in vreo cateva privinte si arata-mi ce ar trebui sa-ndrept si unde ar trebui sa a opresc din analiza.

 

 

One thought on “2012/2013

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *